"Avem nevoie de o reformă profundă a învăţământului românesc şi homeschooling-ul reprezintă o oportunitate" deputat Carmen Axenie, 23.02.2010

Astăzi, în Parlamentul României

Declaraţie politică
Suprafaţă şi profunzime în reforma educaţiei româneşti
23.02.2010


Stimată doamnă preşedinte,
Stimate doamne şi stimaţi domni colegi,

Din discuţiile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu diferite persoane care lucrează în sistemul nostru de învăţământ, am aflat o seamă de nemulţumiri care mai de care mai urgente. De la problema salariilor, la cea a adaptării la nevoile pieţii observăm parcă un demaraj foarte greu şi un dialog între părţile implicate în negocieri adeseori anevoios. De ce stau lucrurile aşa, n-aş putea să vă spun. Cert este că nu vom putea debloca acest mare angrenaj educaţional folosind o fermecată cheie franceză bună la toate. Pentru fiecare set de probleme trebuie găsite soluţii generoase şi chiar vizionare.
Cu această convingere, doresc să vă reţin astăzi atenţia aducându-vă înainte două sugestii recente pe care le-am primit de la câţiva cetăţeni. Domniile lor au încercat să îmi demonstreze că reforma învăţământului nostru riscă să rămână una de suprafaţă fără aplicarea unor măsuri surprinzătoare pentru cei mai mulţi dintre noi. Vă redau în continuare problemele ridicate de aceştia şi argumentele lor.
Prima problemă se referă la evaluarea studenţilor în învăţământul universitar. Mulţi dintre studenţii de astăzi au deja în portofoliile lor una sau mai multe diplome de licenţă. Alţii deţin, pe lângă licenţă, diplome de masterat şi chiar de doctorat. Nu e greu de înţeles că un astfel de student, trecut deja prin ani buni de studiu, şi-a însuşit o serie de instrumente de cercetare pe care la noua facultate nu le poate folosi aproape de loc. Evaluarea lui se face în mod clasic, prin recitarea poezioarei la examen, dacă are şansa de a mai da examen oral, sau prin relatarea scrisă a unor informaţii învăţate precum tabla înmulţirii. În loc de a spori în cercetare şi în prestaţii publice la diferite conferinţe, studentul nostru mai dinainte şcolit suportă un regres evident. Banii cheltuiţi în anii anteriori pentru dezvoltarea aptitudinilor sale sunt irosiţi acum prin situaţia pe care v-am prezentat-o. Dacă dorim o reformă adevărată a învăţământului universitar, atunci trebuie să pornim de la a recunoaşte cele două categorii mari de studenţi (la prima şi la a doua facultate). Evaluarea lor nu se poate face în mod eficient fără o discriminare pozitivă a metodelor. Profesorul adevărat înţelege imediat nevoia acestei schimbări. Mai trebuie să avem în fiecare universitate câţiva dintre aceştia, cum nu mă îndoiesc că există.
A doua problemă este şi mai revoluţionară, dar nu imposibilă sau absurdă. Este vorba despre o parte a cetăţenilor români care doresc să-şi educe acasă copiii. În alte ţări europene (Cehia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania, Italia, Elveţia, Marea Britanie, Ungaria, Irlanda) această formă de învăţământ există deja, purtând numele de Homeschooling (şcolire acasă). Argumentele cetăţenilor sunt: a) de natură pedagogică: 1. scăderea nivelului de aprofundare a informaţiilor şi competenţelor, fapt demonstrat şi de rapoartele oficiale europene cu privire la România; 2. deţinerea unor reale posibilităţi familiale (pedagogige şi financiare) pentru educaţia copiilor; b) de natură etică: în principal, nemulţumirea părinţilor vis-à-vis de atmosfera şcolară uneori viciată în care se dezvoltă copiii lor.
Ca părinte, mai întâi, dar şi ca avocat, am cumpănit cele prezentate mai sus şi nu le-am găsit deloc neîntemeiate. Sper ca în perioada următoare să putem avea în România o reformă de profunzime a învăţământului nostru.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Carmen Axenie (PD-L)

Mulţumim lui Dumnezeu pentru ajutorul împotriva comerţului cu droguri

Ultima declaraţie susţinută în Parlament înainte de hotărârea domnului Boc de a interzice in Romania comerţul drogurilor uşoare

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează: "Nu, drogurilor! Apel de urgenţă".

Într-un oraş din apropierea colegiului meu, în plină zi, biroul unei agenţii de transport este devastat, angajatul acestuia fiind bătut bestial de nişte necunoscuţi care pretindeau câteva mii de euro. Într-un alt oraş din Moldova, cinci tineri studenţi ajung la urgenţe, iar un altul este închis la spitalul Socola pentru probleme grave de comportament. Aparent, fără legătură între ele, evenimentele au aceeaşi cauză: traficul şi consumul de droguri.
Anul trecut, am tras un semnal de alarmă în legătură cu răspândirea alarmantă a magazinelor de droguri uşoare. Astăzi avem şi explicaţia dezvoltării acestei pieţe: fly shop-urile sunt puncte stradale care au favorizat la maximum dezvoltarea reţelelor de trafic de droguri de orice natură. Practic, ele au fost şi sunt un paravan pentru cei care au dorit să-şi lărgească piaţa nestingheriţi. Aceste cuvinte sunt bazate pe date oficiale şi pe declaraţii publice ale unor înalţi oficiali europeni. Raportul anual al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) arată o creştere a consumului de droguri în ţările membre, în condiţiile unei oferte tot mai complexe. A explodat, practic, comerţul de droguri prin fly shop-uri şi pe internet. Noile produse, numite generic "Spice" şi vândute ca plante s-au dovedit, în urma unor teste recente, substanţe având în compoziţie produse de sinteză similare cannabisului, pe care utilizatorii pot să le consume fără să îşi dea seama. Aşa sunt momiţi către droguri de mare risc tinerii care acum consumă aşa-zisele droguri uşoare.

Stimaţi colegi,
"La fiecare oră moare un cetăţean european din cauza consumului de droguri". Strategiile internaţionale, europene şi naţionale de monitorizare şi luptă împotriva drogurilor arată măsuri cu impact şi eficienţă asupra traficului şi consumului de droguri.
Realitatea ultimilor ani este însă foarte îngrijorătoare. Dacă nu luăm de urgenţă măsuri cu impact şi eficienţă asupra traficului şi consumului de droguri, vom regreta amarnic. Am văzut câteva argumente pentru legalizarea drogurilor uşoare. Niciunul nu rezistă în faţa unei gândiri morale sănătoase. Să profităm, aşadar, de faptul că Tratatul european precizează explicit că în probleme de etică, fiecare ţară are libertatea de a acţiona precum doreşte.
Anul trecut aţi primit bine solicitarea mea de a interzice prin lege comercializarea drogurilor uşoare. Mă bucur în special de faptul că anumiţi colegi din Partidul Democrat Liberal au şi întocmit un proiect de lege în acest sens. Acum nu doresc decât să fac oficial solicitarea ca acest proiect să intre pe ordinea de zi cât mai curând. Trebuie să ne asumăm această decizie fundamentală pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri. Cum s-ar putea bucura cineva de impozitarea comerţului cu droguri, când acei bani sunt banii care ne îndobitocesc tinerii? Solicit, aşadar, cu sprijinul dumneavoastră, posibilitatea legală de stopare a comerţului stradal, dimpreună cu o creştere a pedepselor celor care vor continua să facă aceasta.
Ştiu că stârnim un viespar mare, că ne asumăm laolaltă riscuri personale, dar în faţa lui Dumnezeu, a conştiinţei noastre şi celor care ne-au ales riscăm şi mai mult dacă nu-i vom spune răului pe nume. Consumul de droguri în România nu este cel mai mare rău al ţării, dar este unul pe care îl tolerăm cu o uşurătate de neînţeles.
Vă mulţumesc.