Reforma chirurgiei româneşti, printr-o mai bună delimitare a specialităţilor

Ultima interpelare nr.4960A/29-11-2010

Către: MINISTRUL SĂNĂTĂŢII
Dl. Attila Cseke

De la: Deputat Carmen Axenie

Ref: reforma chirurgiei româneşti, printr-o mai bună delimitare a specialităţilor

Domnule Ministru,

Presa medicală a publicat în ultima vreme mai multe informaţii despre numărul în creştere al intervenţiilor chirurgicale robotice în România. Fireşte că o astfel de tehnologie necesară chirurgiei robotice va necesita investiţii consistente şi pe viitor.
Eu doresc însă să vă aduc înainte o altă necesitate urgentă a chirurgiei de la noi. După cum ştiţi, în majoritatea ţărilor europene, chirurgia vasculară este o specialitate în sine, beneficiind de toată atenţia instituţiilor guvernamentale, a comunităţilor academice şi a autorităţilor din sistemul de sănătate. Această “desprindere” din trunchiul chirurgiei generale a produs o seamă de efecte pozitive atât pentru specialiştii în domeniu, cât şi pentru pacienţi.
În acord cu aceste stări de fapt din Uniunea Europeană, vă rog să răspundeţi la următoarea întrebare:
Aveţi în vedere, în mandatul dvs., o astfel de reformă a chirurgiei româneşti?
Şi dacă da, cum vedeţi soluţionată problema pe termen scurt şi mediu?

ULTIMA PROPUNERE LEGISLATIVĂ ÎMPOTRIVA DROGURILOR ÎNAINTATĂ SENATULUI

BP1012/16-11-2010
Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope

Detalii la adresa
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=11534&cam=2

"Un tineret drogat, temelia şubredă a viitorului României", deputat Carmen Axenie

DECLARAŢIE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI ÎMPOTRIVA DROGURILOR
23.11.2010



"În România zilelor noastre, drogurile aşa-zise “uşoare” ucid şi distrug vieţi într-un un ritm incredibil. Şi mă tem că ele îşi merită oarecum numele de “uşoare”, nu din pricina efectelor acestora, care sunt devastatoare, ci din pricina propriilor noastre raportări la acestea. În mai multe ocazii m-aţi auzit vorbind despre problema drogurilor etnobotanice, avertizând şi propunând soluţii urgente pentru îndreptarea unor situaţii. Dar plaga aceasta contemporană depăşeşte ca gravitate buna intenţie şi preocuparea unui grup restrâns de persoane. Astăzi fac un nou apel la o “cruciadă împotriva drogurilor” şi am convingerea că veţi sprijini această cauză.
Înainte de toate, apreciez acele comunităţi care, la nivel local, au hotărât interzicerea acestor magazine de droguri. Aceasta este una dintre soluţiile parţiale. Exemplul ar trebui urmat în toată ţara. Apreciez, apoi, organizaţiile şi instituţiile care se străduiesc să educe preventiv şi să sprijine persoanele care au căzut pradă drogurilor. Felicit, de asemenea, jurnaliştii care au semnalat în mod repetat gravitatea acestei probleme. Dar critic pe toţi cei care fac jocul traficanţilor de droguri, oricine ar fi şi orice motivaţie ar avea. Dependenţa de droguri nu este o problemă minoră de sănătate a unor tineri, ci a devenit de multă vreme o cauză sigură a mortalităţii şi a unor comportamente antisociale la noi.
Statisticile vorbesc despre câteva mii de persoane (3000) care se droghează şi de mai mulţi morţi în ultimile luni. Localizaţi aceste persoane în câte o familie şi vedeţi câte sute de mii de români suferă. Din scurta mea experienţă, am observat că cei care fac răul sunt cei mai fideli cititori ai legilor. Când am reuşit să publicăm lista substanţelor interzise, aceşti promotori ai morţii au venit repede cu alte produse conţinând în ele substanţe din afara listei. Spre exemplu, sarea de baie, numită în magazinele de droguri Special gold. Pe ambalajul pacheţelului sunt trecute la compoziţie vitamina C, B6, cofeina, mineralele şi aminoacizii. În realitate, în pachet se află o substanţă letală. Specialişti arată că acest drog sintetic conţine mephedronă, un derivat al amfetaminei. Substanţa această are efecte devastatoare: atacă inima şi creierul instantaneu, crează rapid dependenţă şi, în final, ucide. Persoanele care au folosit-o nu mai pot dormi de oboseală şi de groază. Au impresia că sunt în permanenţă vânate de cineva, că au gândaci pe sub piele, drept pentru care încep să-şi mutileze trupurile. Drogul acesta este la fel de tare ca heroina şi cocaina, dar tragedia sporeşte când persoanele afectate află că nu există antidot. Devine urgentă lărgirea listei de substanţe interzise dimpreună cu o mai mare intransigenţă a celor care sunt plătiţi să-i combată şi să-i aresteze pe traficanţi.
Stimaţi colegi, ne îndreptăm spre sărbătoarea Crăciunului şi a familiei creştine. Haideţi să-i socotim pe toţi tinerii acestei ţări ca pe proprii noştri copii şi să îi apărăm de acest mare rău care sunt drogurile. Rog pe toţi colegii din Parlament să facă din această problemă o prioritate naţională, deorece un tineret drogat nu este altceva decât o temelie şubredă a viitorului României".

"Fără opţiunea educaţiei acasă, învăţământul românesc este incomplet", deputat Carmen Axenie

fragment din ultima declaraţie pro homeschooling în România
9.11.2010

"O lege care pretinde că “asigură cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii” (Art. 1), dar care nu cuprinde posibilitatea educaţiei acasă, este o lege care necesită îmbunătăţiri. Dacă privim în mod esenţial lucrurile, statul asigură un învăţământ pentru mase, centrat pe acestea. Masele sunt formate din numeroase grupuri eterogene cărora profesorul trebuie să le asigure educaţia. În ultima vreme se fac încercări de a se trece de la centrarea pe grup la centrarea pe elev. Actuala lege mai permite, după cum ştiţi, şi "alternativele educaţionale" ( adică pedagogia Waldorf, Montessori, Freinet, alternativa Step by Step, Planul Jena). Acestea, spre deosebire de învăţământul pentru mase, sunt orientate pe individ.

Stimaţi colegi, dacă privim cu atenţie, din învăţământul românesc lipseşte educaţia centrată pe familie. Oare să fie acest tip de educaţie lipsit de relevanţă într-o vreme în care familia este din ce în ce mai supusă fărâmiţării? Oare să nu se înţeleagă deloc că acest mod de educaţie nu substituie educaţia de masă, ci o completează? Oare nu observăm că libertatea de a fi educat în lumea de azi presupune libertatea de a alege între cele trei tipuri de învăţământ?
Iată de ce, pentru mine, educaţia acasă va fi una dintre priorităţile legislative ale mandatului. Am auzit, de-a lungul vremii, mai multe aşa-zise argumente împotriva învăţământului acasă. În esenţă, toate sunt argumente împotriva libertăţii şi responsabilităţii familiei de azi. Acum când ne dorim o educaţie pragmatică, închei cu o întrebare: oare se îngrijeşte cineva mai mult decât familia ca un tânăr să poată face faţă dificultăţilor vieţii? Eu cred că nu".

un posibil răspuns al ministrului îl vom avea la documentul de mai jos

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=26125&idl=1

Ceva nu mai este în regulă cu termenul "armată naţională"...

Vedeţi de ce la adresa:
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6908&idm=1,033&sir=&sep=and&idv=5443&idl=1&nav=%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.cautare%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5443%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=26-10-2010%26ord=0%26pag=20%26idl=1%22%3EInterogare%3C/a%3E%20%26gt%20%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.lista%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5443%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=26-10-2010%26ord=0%26pag=20%26idl=1%26pags=1%22%3ERezultate%3C/a%3E

Patru întrebări grele pentru ministrul apărării

Stimate Domnule Ministru,
[...]
De şapte ani de zile, cimitirele României au început să găzduiască mormintele unor tineri soldaţi morţi departe de ţară. Îmi amintesc şi acum câtă durere a fost la Tecuci în ziua înmormântării sergentului Narcis Şonei, decedat în misiune externă în 2005. După cum bine ştiţi, din 2003 şi până în clipa de faţă, 17 militari români şi-au pierdut vieţile în Afganistan iar alţi 51 au fost răniţi.
În aceste condiţii, urmând rugămintea mai multor cetăţeni, vă transmit următoarele întrebări:
Prima: O armată naţională, obligată în întregul ei să desfăşoare misiuni externe, se mai poate numi “naţională” sau devine o “un corp de armată de intervenţie” a forţei NATO? A doua: Această obligativitate a misiunilor externe va viza, într-un caz special pe care nu-l putem intui acum, şi cetăţenii civili care au efectuat stagiul militar? A treia: Viaţa şi sănătatea unui militar român valorează numai 2500 de euro? A patra: Chiar merită acest lung şir de jertfe umane în Afganistan şi Irak?

Interpelare disponibilă la adresa
http://www.cdep.ro/interpel/2010/i4508A.pdf

Fără cardul de sănătate, orice bolnav român devine inexistent

Intrebat fiind ce se va întâmpla cu acei cetăţeni români, care neprimind cardurile cu cip, au totuşi nevoie de serviciile de sănătate, dl. ministru CSEKE ATTILA răspunde că singura dovadă a faptului că sunt asiguraţi este acest card. In concluzie, orice bolnav, deşi cotizează la sistemul de sănătate, fără card, devine inexistent.

Găsiţi răspunsul integral aici:
http://www.cdep.ro/interpel/2010/r3958A.pdf

Situaţia contribuabililor români care nu vor dori să accepte cardurile de sănătate biometrice. Interpelare adresată D-lui. min. Attila Cseke

Către: MINISTRUL SĂNĂTĂŢII
Dl. Attila Cseke

De la: Deputat Carmen Axenie




Referitor la: situaţia contribuabililor români care nu vor dori să accepte cardurile de sănătate biometriceStimate Domnule Ministru,

Mulţumindu-vă pentru răspunsul acordat la întrebarea precedentă, revin cu o întrebare la solicitarea multor cetăţeni din colegiul meu. Dumneavoastră aţi anunţat de curând că cetăţenii români vor trece din ianuarie 2011 la sistemul de coplată şi că vor trebui să primească, ca modalitate de identificare, un card de sănătate cu cip. Cunoaşteţi cu siguranţă cât de sensibil este acest subiect în România recentă.

În consecinţă, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

Contribuabilii români care nu vor accepta cardurile cu cip, din motive personale, în ce fel vor putea fi serviţi de sistemul medical? Nu vor fi nedreptăţiţi, dacă vor fi respinşi din spitale, în condiţiile în care plătesc contribuţiile la zi?

Aşteptăm răspuns oral şi scris.


Cu respect,
Deputat Carmen Axenie
14.09.2010

"Să nu punem, din pricina crizei, valoarea omului sub valoarea banului", deputat Carmen Axenie

Cu ocazia sărbătorii Sfintei Cruci (14 septembrie) am considerat bine venite câteva cuvinte despre starea politicii din România, privită din perspectiva moralei creștine. Declarația pe care am susținut-o în Parlamentul României am numit-o
"Despre morala fiecărei zile în politica românească"

Redau textul integral:

"După cum bine ştiţi, astăzi, creştinii ortodocşi s-au strâns la chemarea Bisericii pentru a fi laolaltă la sărbătoarea Înălţării Cinstitei Cruci. Această sărbătoare, care se ţine încă din secolul al IV-lea, ne reaminteşte că, în viaţa aceasta, ajutorul lui Dumnezeu este fundamental, fie că eşti împărat, fie că eşti un om simplu. Dar, pe lângă aceasta, ne mai spune ceva, anume că noi înţelegem purtarea de grijă a lui Dumnezeu abia atunci când, în momente cruciale, socotind epuizate modalităţile omeneşti de a ieşi din impas, ridicăm ochii şi inimile spre cer. Ne facem semnul sfintei cruci şi ne întărim, ne liniştim şi căutăm să privim lucrurile cu mai multă răbdare şi înţelepciune.

Acolo, în biserici, semenii noştri se roagă pentru noi astăzi ca să le fim de folos lor şi copiilor lor, adică prezentului şi viitorului acestei ţări. Cu acest gând al recunoştinţei faţă de aceste fapte bune, doresc să vă spun astăzi câteva cuvinte.

De la primul legislativ al României postdecembriste şi până astăzi, parlamentarii au iniţiat şi votat mii şi mii de legi. Socotesc că nimeni dintre noi nu am putea cuprinde dintr-o privire acest uriaş mozaic al legilor. Noi, parlamentarii români, am încercat să îmbunătăţim multe situaţii de-a lungul anilor. De multe ori nu am reuşit aceasta. Drumul de la bunele intenţii până la realizarea lor a fost deseori presărat cu fel de fel de obstacole. Dar alteori, şi faptul acesta l-a sesizat în multe rânduri poporul care are lumina credinţei şi arta măsurii, anumite legi nu s-au articulat cu morala creştină. Aceasta din urmă evidenţiază întotdeauna valoarea persoanei umane şi frumuseţea traiului în comun, după modelul vieţii creştine.

Am auzit cu toţii de-a lungul acestor ani cuvinte aspre, dar adevărate la adresa Parlamentului: "Faceţi politică fără Dumnezeu" sau "Nu vă mai interesează de cei care v-au ales". Cum putem să îi convingem pe cei care ne spun acestea că le vrem binele, când noi legalizăm vânzarea drogurilor, discutăm legalizarea prostituţiei, a vrăjitoriei, a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, a obligativităţii de a trăi într-o societate a suspiciunii şi a monitorizării totale a celuilalt? Oare nu sunt acestea legi care bulversează societatea? Parcă îi şi aud pe unii care vor spune: "România modernă trebuie să se schimbe la faţă, cu orice risc, cu orice preţ. Să lăsăm în urmă cadavrul societăţii tradiţionale şi să ne aruncăm fără zăbavă în valurile viitorului".

Stimaţi colegi, să nu uităm cumva ceea ce poporul ştie foarte bine. România a fost, este şi trebuie să rămână o ţara creştină pentru ca şi ajutorul lui Dumnezeu să rămână cu noi. Voi încheia cu un exemplu din parlamentul colegilor noştri din Israel. A doua zi după ce s-a votat legea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, un mare cutremur a zguduit Ţara Sfântă. Atunci, un parlamentar a urcat la tribună şi a spus: "Am păcătuit înaintea lui Dumnezeu şi El ne-a dat un semn pe măsură".

Să învăţăm din toate acestea şi să nu punem, din pricina crizei, valoarea omului sub valoarea banului".


ALTE DECLARAȚII
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.lista?idv=5443&leg=2008&topic1=1

"Voi relua problema învățământului acasă în aceste săptămâni pentru că nu mi se pare o solicitare excentrică a cetățenilor", deputat Carmen Axenie

M-am gândit pe perioada vacanței parlamentare la această chestiune a învățământului acasă și la cum am putea soluționa cererea a mii de familii de la noi. Legea învățământului nu a ieșit încă din Parlament și chiar dacă ar fi ieșit, experiența ultimilor 20 de ani ne arată că toate legile au fost perfectibile. Voi relua problema învățământului acasă în aceste săptămâni pentru că nu mi se pare o solicitare excentrică a cetățenilor români. Dimpotrivă. Am citit cu plăcere un articol recent realizat într-o manieră interactivă despre școala de stat și cea de acasă. Vi-l recomand și dvs. Am reținut cuvintele tânărului istoric, dl Mircea Platon, cu care am concordat pe această și cu care doresc să închid aceste fraze:

"Școala de acasă e redescoperirea învățământului la scară umană, un refuz al modului în care sunt “procesați”, pe bandă rulantă, elevii de azi. Școala de acasă nu crează consumatori și nici rotițe ale sistemului, ci oameni care pot sta pe propriile picioare, educați să fie liberi și responsabili. "

Articolul la care mă refer poate fi găsit la adresa:
http://think.hotnews.ro/mai-are-valoare-scoala-romaneasca-scoala-de-stat-vs-homeschooling.html

Date oficiale din Raportul semestrial de activitate parlamentară: decembrie 2009-iunie 2010

Pericolul mut al anticonceptionalelor pasat de la o institutie la alta

Intr-o interpelare din 08.06.2010 catre Ministrul Sanatatii, dl Cseke Atilla, l-am intrebat cand vom putea gasi pe ambalajul pilulelor anticonceptionale un mesaj clar cu privire la riscul infertilitatii. Textul interpelarii poate fi gasit la adresa
http://www.cdep.ro/interpel/2010/i3227A.pdf

Pe 21.06.2010, dl ministru mi-a raspuns ca Agentia Nationala a Medicamentului este cea care este responsabila cu introducerea acestui avertisment. Text complet la adresa http://www.cdep.ro/interpel/2010/r3227A.pdf

In concluzie, orice persoana sau asociatie trebuie sa trimita sesizari la Agentia Nationala a Medicamentului.

"Singura certitudine a reformelor noastre este că ele sunt incerte", dep. Carmen Axenie

"Schimbarea schimbărilor: totul este schimbare"

........Ultima declaratie sustina in data de 29 iunie 2010.......

Cred că voi fi în asentimentul dumneavoastră dacă îmi voi începe această declaraţie cu următoarea remarcă: de la începuturile postdecembriste ale acestui Parlament şi până astăzi, în justiţie şi în învăţământ am avut cea mare cantitate de energie consumată în dezbateri pro şi contra. Codurile de tot felul şi legile educaţiei au arătat că în aceste vremuri, cu nimic mai prejos decât cele ale lui Caragiale, totul este schimbător şi incert. Ajungi să spui precum cineva din trecut că singura certitudine a reformelor noastre este că ele sunt incerte.

Stimaţi colegi, astăzi suntem parlamentari, direct responsabili de această stare de fapt, dar mâine-poimâine, din viaţa privată, cred că ne vom reproşa o oarecare lipsă de viziune şi de fermitate. Cu îngăduinţa dumneavoastră, mă voi opri în cele ce urmează la dezbaterile care au loc în Senat cu privire la această nouă lege a educaţiei. Săptămâna trecută, în Comisia de învăţământ, colegii noştri au propus câteva modificări. De departe cea mai de impact, şi nu unul pozitiv, este cea prin care senatorii au decis ca educaţia obligatorie în România să înceapă de la vârsta de cinci ani. Este vorba, desigur, despre grupa pregătitoare de la grădiniţă, urmând ca învăţământul primar să debuteze de la şase ani. Cinci ani vor studia copiii la gimnaziu, urmând ca numai doi ani de liceu sau de şcoală profesională să fie obligatorii. Am informaţii şi reacţii conform cărora o mulţime de părinţi şi-au arătat deja nemulţumirea mai cu seamă cu privire la vârsta fragedă a debutului educaţional.

Dar astăzi vă aduc în faţă, aşa cum am făcut-o în acest an în mai multe rânduri, opinia şi dorinţa multor români, care nu le-a fost ascultată până acum, anume posibilitatea de a-şi educa acasă copiii. Studiind în aceste luni lucrări de referinţă, discutând cu multe familii care mi-au scris pe această temă, dar mai ales conştientizând că o descărcare de sarcină bugetară reală se poate realiza şi prin această formă de învăţământ, vă solicit, stimaţi colegi deputaţi, în special cei din Comisia de învăţământ, să luăm în serios această formă de deschidere a învăţământului nostru.

Părinţii care mi-au scris nu ridică obiecţii cu privire la obligativitatea învăţământului, ci cu privire la modalitatea în care se împlineşte această obligativitate. Ştiţi că, la ora actuală, avem deja copii înscrişi la şcoli din alte ţări care au legalizat educaţia acasă. Dar din datele pe care le am, procentul acestora va creşte semnificativ în următorii ani. Demografic vorbind, ştiţi că nu stăm prea bine. Nu cred că ne permitem, după migraţia masivă a tinerilor la muncă, şi o migraţie a copiilor. În vara aceasta voi cerceta problema educaţiei acasă într-un dialog mai amplu cu specialişti din ţară şi din străinătate şi voi reveni în toamnă cu un proiect de lege în acest sens. Mi-aş dori ca atunci să vă regăsesc dispuşi pentru o dezbatere serioasă cu toate argumentele pe masă. Dar aş mai dori să şi putem rezolva această problemă.

Vanzarea drogurilor usoare a redevenit ilegala

Traian Basescu a semnat, joi, si decretul de promulgare a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.6/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope.

Ordonanta care prevede interzicerea comercializarii plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope a fost sustinuta de toate grupurile parlamentare.

preluat
http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/basescu-a-promulgat-legea-berii-si-legea-etnobotanicelor-1016940

"In lupta cu drogurile este nevoie de multă coerenţă şi de tărie de caracter" (deputat Carmen Axenie)

Reactia doamnei deputat Carmen Axenie la redeschiderea magazinelor de droguri,
prezentata in Parlamentul Romaniei saptamana trecuta

"Magazinele de vise au reapărut. Să le reînchidem!"

Urmărind îndeaproape problema magazinelor de vise, am putut observa o constanţă a răului împotriva căreia noi toţi suntem chemaţi să luăm atitudine. Magazinele de droguri "aşa-zis uşoare" s-au redeschis şi efectul este acelaşi: o mulţime de tineri au ajuns la spitale în stare foarte gravă. Citind declaraţiile unui astfel de comerciant de etnobotanice, am fost uimită să văd cum viaţa şi sănătatea tinerilor noştri nu au nicio valoare pentru astfel de oameni.

Am sperat o vreme că în România se va dezvolta o cultură a informării cu privire la legislaţia în vigoare, dar ce se poate observa acum este că tocmai rău-făcătorii au început să fie foarte interesaţi de evoluţia legilor. Nu pot uita cu câtă seninătate afirma un negustor de droguri că el ştie legile şi că va fi mereu cu un pas înaintea statului. Dacă ne uităm bine la situaţia de faţă, cu foarte mare tristeţe, trebuie să îi dau dreptate.

Guvernul a interzis 36 de plante, dar acum pe piaţa noastră sunt noi ierburi halucinogene şi substanţe care nu apar pe lista Ministerului Sănătăţii ca substanţe şi plante interzise prin lege. Euphoria şi Generation 2012 sunt două dintre noile produse din gama etnobotanicelor pe care utilizatorii le pot cumpăra. Preţul este, în medie, de 75 de lei pentru 0,25 grame de Euphoria şi de 80 de lei pentru 0,5 grame de Generation 2012, ajungând până la 240 de lei în funcţie de gramaj. Pe lângă acestea au mai apărut şi cele din gama Bonzai, Jamaican, la care se adaugă, spun comercianţii, noua Sare de baie drift. Dacă în anul 2009, după estimările Ministerul Sănătăţii, peste 1300 de persoane, îndeosebi tineri, au avut nevoie de intervenţii medicale urgente, ne putem imagina că anul acesta raportul nu va fi deloc unul mai bun.

Realitatea este că răul cel mare a fost deja făcut prin faptul că statul nu a putut controla prin legi prompte comerţul cu droguri. Modificarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri a fost o victorie mică în acest război mare. Analizând situaţia la zi, observăm că e nevoie de o nouă atitudine energică şi pornită împotriva drogurilor. Cu cât lăsăm să treacă timpul mai mult, cu atât vom auzi că mulţi tineri au ajuns victime.

Suntem chemaţi să ajutăm din aceste funcţii generaţia tânără. Acum e mai greu să le oferim o viaţă prosperă, dar asta nu înseamnă că nu le putem da o viaţă mai sănătoasă. Vă rog să sprijiniţi lupta împotriva drogurilor, convinşi fiind că timpul lucrează împotriva celor care ajung dependenţi.

Deputat Carmen Axenie

"Doresc un sprijin concret din partea Guvernului pentru fermierii români" (deputat Carmen Axenie)

Ieri, 11.05.2010, am trimis către Guvern următorul document

Către: Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Domnul Ministru Mihail Dumitru

De la: Deputat Axenie Carmen (PD-L)

Conţinutul întrebării: problema unor depozite de desfacere în bazinele legumicole naţionale

Stimate Domnule Ministru,

Apreciez foarte mult şi vă mulţumesc pentru promtitudinea şi rigoarea cu care mi-aţi răspuns la întrebarea anterioară vizând căile de finanţare ale fermierilor din colegiul meu în anul 2010. Vă asigur că răspunsul dumneavoastră le-a fost făcut cunoscut în detaliu. La solicitarea acestor oameni harnici din judeţul Galaţi revin cu o întrebare. Ce măsuri concrete aveţi prevăzute pentru înfiinţarea unor depozite de desfacere a produselor agricole în bazinele legumicole naţionale?


Cu respect,
Deputat Carmen Axenie (PD-L)

Semn bun pentru cei care dorim educaţia acasă şi în România. Urmează partea cea mai delicată - proiectul de lege

Actualul Proiect al Legii Educaţiei Naţionale cuprinde o specificare importantă în paragraful următor:
Alternativele educationale
Art. 48.
(1) În sistemul de învatamânt preuniversitar, pot fi initiate si organizate alternative educationale,
cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor regulamente
aprobate prin ordin al ministrului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale, se face potrivit legii.
(3) Unitatile de învatamânt preuniversitar alternative dispun de autonomie organizatorica si
functionala, în conformitate cu specificul alternativei.
(4) La toate formele de învatamânt alternativ în limba româna, în limbile minoritatilor nationale
sau în limbi de circulatie internationala, se poate înscrie si pregati orice cetatean român.
(5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educationale au dreptul la
recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizatiile, asociatiile,
federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national.

tot documentul aici
http://www.edu.ro/index.php/articles/13635

"In politica de azi este esenţială metoda înaintării cu paşi mici spre o destinaţie clară " (deputat Carmen Axenie)

Cele mai noi propuneri legislative susţinute şi trimise deja la Senat

în sprijinul persoanelor cu handicap
BP299/2010 BP234/2010
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Loteria Română"- S.A. şi a Ordonanţei de Urgenţă nr.195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naţionale "Loteria Română"- S.A

spre ocrotirea proprietăţii private
BP305/2010 BP241/2010
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997

spre eficientizarea justiţiei
BP316/2010 BP259/2010
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală al României din 12 noiembrie 1968 - republicat, cu modificările şi completările ulterioare

Toate propunerile mele legislative
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=18&cam=2&leg=2008&pag=2&idl=1&prn=0&par=

"Un parlamentar realist ajunge să înţeleagă că e de datoria lui să încerce a remedia din mers legile care au hibe" (deputat Carmen Axenie)

"Una dintre preocupările mele constante în acest mandat a fost şi va rămane armonia familiei. Greutăţile timpului prin care trecem aduc de cele mai multe ori pricini de tulburare şi de dezbinare. Dar socotesc că violenţa, mai mult ca orice, pune în pericol imediat stabilitatea familiei. De aceea am subscris iniţiativei colegilor mei de a ocroti cat mai mult prin lege persoanele ajunse victime ale violenţei.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie este deja depusă la Senat. Să dea Dumnezeu să reuşim!"
Carmen Axenie


Mai multe date puteţi găsi aici:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10828&cam=2

A 122-a Adunare a Uniunii Interparlamentare - Bangkok, Thailanda, 26 martie - 1 aprilie 2010 - in date si imagini

Sesiunea de primăvară a UIP (cea de-a 122-a Adunare şi reuniunile asociate) a avut loc la Bangkok, în perioada 26 martie - 1 aprilie a.c., la invitaţia Grupului Interparlamentar al Regatului Thailandei.


Au participat: delegaţii ale grupurilor naţionale din 124 de ţări
Din delegaţia GRUI, condusă de dl. deputat Ionel Palăr, secretar al Biroului Executiv al Grupului, membru al Consiliului Director al UIP, au făcut parte: dl. senator Vasile Ion, trezorier al GRUI, membru al Consiliului Director al UIP; dna. deputat Carmen Axenie, membră a Comitetului Director, membră a Consiliului Director al UIP; dl. senator Alexandru Mocanu, dl. senator Marian Iulian Rasaliu, dl. deputat Vasile Mocanu, dl. senator Emilian Valentin Frâncu, membri ai Comitetului Director. La lucrările ASGP au participat dl. Gheorghe Barbu, secretarul general al Camerei Deputaţilor şi dl. Constantin Gheorghe, secretar general adjunct al Senatului. Din delegaţie au mai făcut parte membri ai staff-ului tehnic din cele două Camere.

Cea de-a 122-a Adunare a UIP s-a întrunit în zilele de 28, 29, 31 martie şi 1 aprilie, sub preşedinţia dlui. Chai Chidchob, preşedintele Adunării Naţionale din ţara gazdă.
Lucrările Adunării s-au încheiat cu adoptarea a 4 rezoluţii privind cele trei teme examinate în comisii - combaterea crimei organizate, îndeosebi a traficului de droguri, a vânzărilor ilegale de arme, a traficului de fiinţe umane şi a terorismului transfrontalier; dezvoltarea formatelor de cooperare Sud-Sud şi triunghiulare în sprijinul realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului; participarea tinerilor la procesul democratic - şi punctul de urgenţă.


Lucrările celei de-a 15-a Reuniuni a Femeilor Parlamentare au avut loc în zilele de 27 şi 31 martie 2010. Doamna deputat Carmen Axenie, membră a Comitetului Director, a participat la lucrări din partea GRUI.

În jur de 200 de femei parlamentare din peste 120 de ţări au luat parte la dezbateri. Lucrările au fost prezidate de doamna Tassana Boontong, vicepreşedintă a Senatului thailandez. Temele de dezbateri s-au referit la rolul parlamentelor în implementarea Convenţiei privind drepturile copilului, combaterea traficului de femei, rolul femeilor în combaterea traficului de droguri, lupta împotriva violenţei faţă de femei, cu accent pe situaţia femeilor aflate în detenţie, precum şi participarea femeilor la viaţa politică.

Dezbaterile s-au axat pe aflarea soluţiilor concrete de prevenire a traficului de femei, pedepsirii persoanelor care se fac vinovate de practicarea acestui fenomen, asigurarea sprijinului pentru reabilitarea victimelor traficului de femei. De asemenea, s-a discutat despre contribuţia femeilor şi rolul lor în găsirea de soluţii la problema drogurilor, impactul acestui fenomen asupra femeilor şi familiilor acestora, precum şi rolul pe care îl au în prevenirea fenomenului, tratarea şi reabilitarea victimelor.

În cadrul lucrărilor, au mai fost prezentate următoarele comunicări, urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri:

• „Un hemiciclu pentru secolul XXI”, comunicare susţinută de doamna Adelina SÁ Carvalho, ex-preşedinte ASGP, secretar general al Adunării Republicii Portugalia;
• „Declaraţii ale miniştrilor în şedinţele parlamentului”, comunicare susţinută de domnul V.K. Agnihotri, secretar general al Camerei Superioare (Rajya Sabha) din Parlamentul Indiei;
• „Procesul de autoevaluare în Camera Reprezentanţilor din Parlamentul olandez”, comunicare susţinută de doamna Jacqueline Biesheuvel-Vermeijden, secretar general al Camerei Reprezentanţilor din Parlamentul Olandei (States General);
• „Rolul înalţilor funcţionari parlamentari”, comunicare susţinută de domnul Marc Bosc, vicepreşedinte ASGP, secretar general adjunct al Camerei Comunelor din Canada;
• „Independenţa administraţiei parlamentare”, comunicare susţinută de domnul P.D.T. Achary, secretar general al Camerei Inferioare (Lok Sabha) din Parlamentul Indiei;
• „Evaluarea potenţialului profesional al funcţionarilor parlamentari”, comunicare susţinută de domnul Vladimir Svinarev, secretar general al Consiliului Federaţiei Adunării Federale a Federaţiei Ruse;
• „E-democraţie şi e-parlament în Afghanistan: realizări, planificări şi sugestii”, comunicare susţinută de domnul Ghulam Hassan Gran, secretar general al Camerei Reprezentanţilor din Afghanistan;
• „Culoarele parlamentului: mărturii ale istoriei parlamentare sau o reflecţie a poporului”, comunicare susţinută de domnul Mohamed Kamal Mansura, secretar al Adunării Naţionale din Africa de Sud.

Consiliul a aprobat calendarul reuniunilor viitoare (statutare si specializate) ale organizaţiei. Dintre activităţile propuse pentru 2010, menţionăm: Forumul Parlamentar privind TIC şi criza economică globală (Geneva, mai); Reuniunea parlamentară cu ocazia celei de-a XVIII-a Conferinţe privind HIV/SIDA (Viena, iulie); Reuniune pe tema instrumentelor ONU în materia drepturilor omului (Geneva, octombrie); Audierile Parlamentare anuale la Naţiunile Unite (New York, noiembrie); al 9-lea seminar al parlamentarilor şi experţilor parlamentari (Oxfordshire, iulie); sesiunea anuală a Conferinţei parlamentare privind OMC (Geneva, semestrul II); Conferinţa privind sănătatea maternă şi supravieţuirea copilului (semestrul II); Conferinţa Mondială e-Parlament 2010 (semestrul II).

Extras din
I N F O R M A R EA
privind participarea delegaţiei GRUI
la cea de-a 122-a Adunare a Uniunii Interparlamentare şi la reuniunile asociate
- Bangkok, Thailanda, 26 martie - 1 aprilie 2010 -
aprilie 2010
Nr. XLI/

HRISTOS A INVIAT!

Vă doresc sa trăiţi în aceste zile bucuria Învierii Domnului.
HRISTOS A ÎNVIAT!

Cu respect,
Carmen Axenie

Sondaj în sprijinul unei diagnoze naţionale cu privire la învăţământul la domiciliu

Dragi susţinători ai proiectului învăţământului la domiciliu, vă rugăm să vă exprimaţi opinia în legătură cu oportunitatea legalizării acestei forme de învăţământ în ţara noastră.

De asemenea, va rugăm să ne trimiteţi în vederea unei dezbateri publice:

a) statistici oficiale din UE şi din celelalte state cu privire la familiile care au adoptat această formă de învăţământ
b) lucrări ştiinţifice pe această temă
c) articole recente
d) testimoniale video
e) alte materiale ce ne pot fi de folos
f) argumente pro, dar mai ales contra acestui proiect
g) opinii ale unor personalităţi din domeniul educaţiei, ale unor personalităţi publice contemporane, în vederea editării unei broşuri ce va fi distribuită la dezbaterea de la Bucureşti

Cu mulţumiri,
D. M.
donmazi@yahoo.com

"L-am întrebat pe Ministrul agriculturii cum vor plăti anul acesta fermierii din colegiul meu lucrările agricole", dep. Carmen Axenie

In data de 9 martie 2010, doamna deputat Carmen Axenie, in urma discuţiilor avute in colegiul nr. 3 din judeţul Galaţi, a inaintat d-lui Ministru al agriculturii, Mihail Dumitru, o intrebare oficială in legătură cu sprijinul fermierilor in acest an. Textul intrebarii este următorul:

"Stimate domnule ministru,
Vestea că Uniunea Europeană nu ne mai permite să acordăm ajutoare de stat pentru agricultură, deşi anunţată mai demult, a căzut la început de an ca un trăznet peste majoritatea fermierilor români. Ei ştiu că opţiunea creditului la bănci este foarte riscantă în contextul actualei crize economice. Fermierii din bazinele legumicole ale Colegiul nr. 3, Galaţi, m-au rugat insistent să vă transmit următoarea întrebare: cu ce resurse financiare vom efectua lucrările agricole din acest an?"

Online poate fi gasit la adresele:
http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=22591&idl=1
http://www.cdep.ro/interpel/2010/i2152A.pdf

Asteptam răspunsul in termenul legal.

Problema învăţâmântului la domiciliu dusă mai departe

In data de 16 martie 2010, doamna Oana Osman a publicat în ziarul Capital un amplu articol centrat pe problema învăţământului la domiciliu in Romania. Aici doamna deputat Carmen Axenie spune:
„Am convocat comisiile de specialitate din ambele camere pentru a analiza aspectele concrete ale problemei. Cu colegii din comisia de la Camera Deputaţilor am discutat deja săptămâna trecută, când am trimis o scrisoare oficială şi ministrului Daniel Funeriu, întrebându-l dacă are în vedere soluţionarea problemei învăţământului la domiciliu şi sub ce formă“.

Intreg articolul la adresa:
http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=132884&newsletter_link=1&utm_source=newsletter_saptamanal&utm_medium=email

Scrisoarea oficiala adresata d-lui Ministru Daniel Funeriu poate fi descarcata de la aceasta adresa:
http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=22590&idl=1

Asteptam sprijinul dumneavoastră la adresele:
carmenaxenie@gmail.com
audiente_axeniecarmen@yahoo.com
donmazi@yahoo.com

Reactii publice la problema invatamantului la domiciliu

Probabil cea mai discutata declaratie din Parlamentul Romaniei din ultima perioada a fost cea a doamnei deputat Carmen Axenie numita Suprafaţă şi profunzime în reforma educaţiei româneşti. Dupa lectura in plenul Camerei Deputatilor pe 23 februarie 2010, Hotnews a publicat in aceeasi zi un interviu in exclusivitate.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6953744-interviu-deputatul-carmen-axenie-despre-invatamantul-domiciliu-homeschooling-statul-economiseste-niste-bani-iar-unii-parinti-vor-multumiti-ascultat-cerinta.htm

Interviul a inregistrat 4507 vizitatori, dintre care 115 aul lasat mesaje scrise. Tuturor le multumim pentru sprijinul aratat.

In acelasi timp, pe blog au aparut alte 20 de comentarii care adunate cu celelalte arata cat de importanta este problema invatamantului la domiciuliu in Romania.

Pentru importanta lor, le publicam aici

Mirela spunea...
Va multumim pentru initiativa, d-na deputat! Este un mare pas inainte faptul ca in parlamentul Romaniei a fost mentionata macar necesitatea intrarii in legalitate a homeschooling-ului.Sper din tot sufletul sa nu ramana doar un paragraf uitat intr-un sertar, si ca aceasta initiativa sa se concretizeze intr-un proiect finalizat cu succes. Ne punem sperantele in munca dvs. si va urmarim cu mare interes activitatea.
23 februarie 2010, 12:25

Gabriel spunea...
Felicitari pentru curaj. Si multumim pentru initiativa care ne da sperante ca intr-o zi se va putea si in Romania. Este nevoie insa de multa flexibilitate din partea autoritatii. Daca parintii vor fi obligati sa foloseasca manualele din scolile publice si sa puna accent pe informare in loc de formare, nu se va realiza prea mult!Noi avem doi copii inscrisi intr-un astfel de program cu o scoala din Marea Britanie. Dar au manuale speciale pentru aceasta forma de educatie, parintele si copilul isi pot adapta programa analitica in functie de abilitati si preferinte (sigur exista si materii obligatorii) si avem suficient timp pentru activitati informale: lucru in gospodarie, vizite la muzee, participare la evenimente culturale, vizite in fabrici si multe excursii. Nu simtim nici o constrangere care sa ne creeze nemultumiri. Suntem in schimb, asistati, incurajati, ajutati, provocati...Iar manualele sunt un deliciu, si pentru noi cei maturi.Un astfel de sistem permite fiecarui elev sa mearga in ritmul sau, sa-si dezvolte acele indemanari cu care se simte dotat si sa faca chiar performanta. Dar cel mai important, omul care se formeaza are si caracter. Adica este atins exact scopul unei educatii sanatoase. Adica exact ceea ce lipseste educatiei romanasti si ceea ce ne-a indemnat sa ne asumam riscul de a calca pe un drum nebatatorit si dificil.Va sprijinim in demersul dumneavoastra, si asteptam cu interes pasii urmatori!
23 februarie 2010, 13:08

Adam spunea...
Doamna deputat - va multumim foarte mult pentru initiativa Dumneavoastra. O, daca ati sti cat de mult am asteptat un politician care sa se ridice sa sprijine scolarizarea acasa...Cu ingaduinta Dumneavoastra, v-as prezenta cateva argumente pe care eu si sotia mea le-am considera covarsitoare in sprijinul legalizarii scolarizarii acasa in limba romana. Speram ca va vor putea folosi si Dumneavoastra in argumentare inaintea colegilor.1. Sute de mii de romani (adeseori ambii parinti) sunt plecati in tari din UE, dar si in afara UE, la lucru. Dintre ei, multi nu pot ramane definitiv in tarile respective, iar altii, foarte multi, s-au dus acolo cu gandul de a strange ceva banuti, dupa care sa revina in tara. Copiii acestor parinti, insa, raman adeseori acasa, in grija rudelor, lipsiti de caldura caminului si a familiei. Am auzit si eu si presa a fost plina de cazuri in care copiii au ajuns sa se sinucida, sau au avut rezultate scolare dezastruoase dupa plecarea parintilor la lucru. Cum ar fi fost daca toti acesti copiii ar fi avut ocazia legala sa faca scoala in limba romana alaturi de parintii lor in tarile pe unde parintii s-au dus? Sigur ca am fi evitat atatea drame. Ce este mai bine: sa lasam copiii abandonati aici in tara, sau sa le dam voie parintilor sa isi educe singuri copiii? Iar cei care merg totusi alaturi de parintii lor in tarile respective, si-a pus cineva intrebarea cum se adapteaza ei mediului scolar din tarile respective, cata vreme pierd cu acomodarea, si cata vreme vor pierde la reintoarcerea in tara, cu o alta perioada de "reacomodare"? Sunt zeci, sute de mii de familii in aceasta situatie.
23 februarie 2010, 13:32

Adam spunea...
2. La fel ca si cei de mai sus sunt familiile de romani sunt nevoiti sa lucreze din loc in loc in Romania (si altii si in afara tarii), si care nu si-ar putea inscrie nicicum copiii la vreo scoala publica ori privata conventionala. Ce sa faca acesti parinti? Sa isi supuna copiii la experimente de adaptare scolara din 6 in 6 luni? Personal mi s-ar parea barbar fata de un copil sa il tratam ca pe o papusa fara viata si fara personalitate pe care o pui intr-un loc si arata bine, o muti in alt loc si arata la fel de bine, tot timpul zambeste (iertati-mi ironia, va rog). Noi insine facem parte dintre acestia, insa, multumita lui Dumnezeu, am reusit pana acum sa facem atat programa in romana, cat si cea in engleza, insa ne temem ca momentul cand vom deveni mai stabili cu slujba mea nu ne va recunoaste nimeni scolarizarea acasa facuta in limba romana, ci doar pe cea in limba engleza, cel mult (pentru care avem acte de la o universitate din SUA).
23 februarie 2010, 13:33

Adam spunea...
3. Exista in Constitutia Romaniei, si in Protocolul aditional de la Paris (20 martie 1952) din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (art 2) prevazut dreptul parintilor de a alege forma de educatie potrivita pentru copiii lor. Nu stiu cum un cetatean roman se poate bucura de acest drept, cata vreme in Romania, educatia la ciclurile primar si gimnazial este eminamente de stat (cu mici exceptii pentru ciclul gimnazial), si nu ofera nici o alternativa parintilor. Cum poate fi acesta un drept, cata vreme in exercitarea lui esti captiv unei singure posibilitati?
23 februarie 2010, 13:33

Adam spunea...
4. De asemenea, as aduce aici in discutie o suita de alte drepturi si libertati constitutionale care trebuie luate in considerare atunci cand vorbim despre subiectul dreptului parintilor la a alege forma de educatie a copiilor lor. Si ma refer aici la libertatea de constiinta, in sensul ca nimeni nu poate fi constrans sa faca un lucru impotriva constiintei lui, atata vreme cat superioritatea actiunii izvorata din convingerile persoanei nu incalca principiile bunei convietuiri in societate, a bunelor moravuri si nu conduce la fapte sau incalcari ale altor drepturi si libertati ale celorlalte persoane. Astfel, vazand esecul scolii publice in a furniza copiilor un mediu social si moral constructiv pentru o educatie sanatoasa a copiilor (in special in perioada anilor formatori, respectiv clasele I-VIII), nu credeti ca a obliga parintele sa isi supuna cu capul plecat copilul unui astfel de sistem ar putea fi inteleasa ca o incalcare a libertatii de constiinta? Nu spun cu aceasta ca parintele, de-acum, ar trebui sa isi poata retrage copilul de la scoala si sa il lipseasca de educatie, ci spun ca trebuie sa ii fie oferita ocazia sa aleaga.
23 februarie 2010, 13:34

Adam spunea...
5. In stransa corelatie cu ideea de mai sus este dreptul la exercitarea libera a credintelor religioase, drept care in Conventia Europeana despre care am mentionat mai sus, este in mod intentionat legat de dreptul parintilor la a alege forma potrivita de educatie pentru copiii lor (va rog sa examinati articolul in intregul sau), aceasta formulare avand la baza faptul ca din punct de vedere statistic, majoritatea familiilor care practica scolarizarea acasa peste tot in lume fac acest lucru din multiple considerente, insa unul foarte important tine de convingerile religioase. As dori sa va dau un exemplu concret in acest sens pentru a vedea cum gandeste un parinte crestin (de orice confesiune crestina, nu are importanta aici confesiunea, pentru ca la baza crestinismului sta Biblia indiferent de confesiunea crestina). Scriptura spune ca copiii sunt ai lui Dumnezeu, ca ei sunt oferiti in dar parintilor ca si o binecuvantare, rolul parintilor fiind acela de a-i educa si creste cu dragoste si pasiune, considerandu-i cadoul de pret din partea lui Dumnezeu. In acelasi timp, nicaieri in Scriptura si in invataturile crestine nu spune ca statul ar trebui sa fie educatorul copiilor nostri (nu inseamna asta ca de-acum ar trebui sa desfiintam scoala laica, nicidecum). Dimpotriva, Biblia spune “dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, asa incat multi dintre credinciosii onesti spun: “copiii mei nu sunt ai cezarului (adica ai statului)”. Dar obligandu-i pe acesti parinti sa isi inscrie copiii la scoala publica, nu cumva le calcam astfel in picioare atat libertatea de constiinta (pentru ca-i fortam sa faca un lucru impotriva constiintei lor), cat si libertatea religioasa (ei neputand respecta convingerile lor de credinta)? Eu personal sunt convins ca aceasta este in realitate situatia.
23 februarie 2010, 13:34

Adam spunea...
5. Noi personal suntem uimiti de aversiunea cu care unele persoane trateaza aspectele legate de succesul scolar al invatamantului acasa, incercand sa sugereze ideea ca parintii ar fi un fel de alienati mintal care n-ar fi in stare sa isi educe copiii. Pe de alta parte, criticii scolarizarii acasa inchid ochii in mod intentionat la doua realitati uluitoare din vietile proprii, pe care sunt convins ca si dumneavoastra le-ati experimentat: prima – ca sistemul public de invatamant a fost si este plin de suplinitori (adica persoane necalificate pentru pozitia de cadru didactic); si a doua – ca majoritatea copiilor recupereaza “terenul scolar” pierdut in scoala publica alaturi de parinti acasa, sau, in cazuri mai rare, alaturi de alte cadre didactice, care ii mediteaza. Cum am putea sa insultam atunci parintii in acest mod? Mi-este teama ca nu cumva decidentii din Ministerul Educatiei sa plece de la convingerea ca nimeni altcineva decat scoala publica nu este in stare sa ofere educatie copiilor…Mai mult, este surprinzator ca unii profesori se opun pe de-o parte scolarizarii acasa (care inseamna educatie unu-la-unu), dar pe de alta parte clameaza ca au prea multi copii in salile de clasa si le scapa de sub control procesul de educatie, alocand mai mult timp disciplinei la ore decat procesului educativ…
23 februarie 2010, 13:35

Adam spunea...
Cat despre succesul scolarizarii acasa, n-as avea suficiente cuvinte ca sa va pot descrie cat de incantati suntem noi ca si parinti. Problema socializarii acestor copii este una falsa, sunt mii si mii de statistici si studii pe aceasta tema in tarile care practica acest sistem, si nimeni nu mai are vreun dubiu cu privire la faptul ca acesti copii nu doar ca sunt oameni normali si sociali, ci ei sunt mult mai bine pregatiti pentru viata decat ceilalti, si au rezultate scolare mult superioare. Va multumesc mult pentru initiativa si va tinem pumnii stransi!
23 februarie 2010, 13:35

mihai spunea...
Va multumesc Doamna deputat. Este timpul ca parintii care doresc sa isi ia responsabilitatea de a se implica activ in educatia copiilor sa o poata face.Daca o tineti asa imi voi calca pe inima si ma voi gandi daca e cazul sa pun stampila in casuta PD-L-ului. Pana acum nu am facut asa ceva si nici nu am de gand pe viitor. Mai degraba mi-as bea cafeluta de dimineata cu trei linguri de sare amara timp de patru ani in fiecare zi. Decat daca...Mihai Sarbu
24 februarie 2010, 01:19

Augustin Moga spunea...
Salut şi eu iniţiativa Dvs., doamnă deputat, legată de legalizarea şcolitului acasă. Să fie-ntr-un ceas bun şi-n scurt timp în lege!Augustin Moga
24 februarie 2010, 09:16

Irina spunea...
felicitari, speram ca veti merge mai departe cu aceasta initiativa
24 februarie 2010, 10:23

Daniel spunea...
Multumim pentru sprijin si va incurajam sa mergeti mai departe cu aceasta initiativa.Danielhttp://groups.yahoo.com/group/HomeSchool_Ro/
24 februarie 2010, 10:27

andrei spunea...
Felicitari doamna deputat, va incurajam sa continuati aceasta initiativa.Cred ca homeschooling-ul nu face altceva decat sa puna intr-un cadru legislativ dreptul parintelui de a-si educa copiii in modul dorit. In plus, cred ca acest lucru nu va leza pe adeptii invatamantului public.
24 februarie 2010, 12:28

statu spunea...
Stimata doamna deputat,suntem placut surprinsi de initiativa dv. Noi avem trei copii si suntem in al treilea an de homeschooling si nu avem motive sa ne para rau ca suntem implicati in el. In anii de scoala petrecuti in Romania, cele trei fete ale noastre, deşi dotate cu o inteligenta nativa, au fost in mod constant frustrate si au ajuns sa dezvolte tulburari la care medicii nu au stiut sa dea un diagnostic. Cand am oprit scoala, problemele au disparut, iar noi am realizat ca erau legate de stres.
24 februarie 2010, 22:48

statu spunea...
Cat erau in scoala romaneasca, petreceau intre 4 si 6 ore la scoala, cu o alta ora pe drum, iar acasa mai aveau lectii pe care nu reuseau sa le termine decat tot in 4-6 ore. Ca parinti ni se rupea inima pentru ele, ca nu aveau timp de multe alte lucruri. Nu va spun despre starea continua de nervozitate pe care o aveau, datorata constiinciozitatii lor, pentru ca nu reuseau sa le faca multumitor sau integral. De la un moment dat au renuntat sa mai lupte si au trecut in regim de supravietuire. In regim de homeschooling terminam toate lectiile in maxim 6 ore pentru copii din gimnaziu.Cata vreme erau in scoala publica volumul de informatie care trebuia memorat era mult prea mare. Acum, dupa multa vreme, au inceput sa recunoasca faptul ca ajunsesera sa copieze, luandu-se dupa alti colegi. Aici va dau dreptate ca avem nevoie de o reforma in profunzime a invatamantului, fapt care s-ar traduce si in transformarea metodelor pe care le folosesc dascalii la clasa. In sistem homeschooling se pune accent pe cercetare si exprimare, chiar daca lucrurile esentiale trebuie memorate. Memorarea este buna, dar folosita echilibrat, nu drept singura metoda de exprimare a elevului. Ati trecut prin scoala romaneasca la fel ca si mine si va aduceti aminte ca se astepta din partea noastra sa invatam pe de rost comentarii la limba romana, lectiile la biologie, demonstratiile la fizica, etc.
24 februarie 2010, 22:49

statu spunea...
In regim de scoala publica, toti copiii erau tratati la gramada (ce dascal ar avea timp sa se ocupe individual sau pe grupuri mici). Problema mai mare era ca exista inca prea multi dascali care chiar cred ca toti copiii trebuie sa fie la fel. A nu avea interes pentru o disciplina inseamna in mintea acestor dascali ca elevul este tampit. Si prea multi nici nu se oboseau sa ascunda aceasta convingere si foloseau invective in mod curent la adresarea copiilor. Unii mai echilibrati si foloseau cifre pentru a li se adresa. Depersonalizarea nu exista in regim de homeschooling dupa cum oricine isi poate da seama. Copiii sunt bunul nostru cel mai de pret. Noi le cunoastem numele si ii alintam in fel si chip. Noi le cunoastem interesul si putem sa ii ajutam sa si-l cultive, fara a lasa lucrurile importante deoparte.Programa scolara in Romania nu este singura problema, dar este una mare. Se tot vorbeste ca un refren despre reducerea numarului de ore si despre subtierea programei. Sistemul insusi nu are cum sa doreasca lucrul acesta. Poate ca daca s-ar avea in vedere ca profesorii de gimnaziu, nu profesorii universitari, sa scrie manualele pentru gimnaziu, vom avea mai multe manuale potrivite pentru elevii de gimnaziu. Universitarienii sa-si vada de publicatii internationale. Daca profesionistii de la catedra isi vor face timp sa produca manuale cred ca vom avea solutii orientate spre utilizator. Apoi, sunt suficiente manuale de calitate care ar putea fi traduse. Stiintele si istoria universala sunt doar cateva dintre disciplinele la care ne-am putea deschide spre alte tari. Daca este sa fie concurenta atunci sa fie reala. In sistem homeschooling am avut oportunitatea de a lucra cu manuale cu adevarat profesioniste si atractive pentru elevi in acelasi timp. Am avut posibilitatea de a opta pentru unele manuale sau pentru altele. O echipa de specialisti de la scoala la care suntem inregistrati a evaluat realizarile si aptitudinile fetelor noastre si ne-au facut recomandari dintre care noi am ales. Din gimnaziu copiii pot opta pentru cursuri suplimentare din domeniul de interes. Din liceu, cursurile sunt cuantificate in credite. Exista un pachet obligatoriu, la care se adauga cursurile pentru care se opteaza in limita obligatorie a unui barem de credite. Cu alte cuvinte, suntem tratati cu decenta si respect.In fine, in scolile publice am fost intoxicati cu promisiunea invatarii unei limbi straine, dar efortul era de cele mai multe ori de ras de-a dreptul. Fetele noastre, dupa doi petrecuti la Oxford, veneau acasa razand despre gafele grave ale profesoarei de engleza. Le-am dorit pe toate la „engleza intensiv” si au sfarsit, fara exceptie, la matematica intensiv. In sistem homeschooling invatam totul in limba engleza: citim, scriem, vorbim.
24 februarie 2010, 22:50

statu spunea...
Cea mai mare obiectie care se ridica la acest tip de invatamant este legata de capacitatea parintilor de a fi pedagogi. Doua lucruri sunt importante aici. Intai, parintii sunt pedagogi prin natura oficiului lor. Parintii isi invata copiii in primi ani de viata si sunt multi copii care merg cu alfabetul invatat la gradinita. Cand ajung la scoala tot parintii coordoneaza temele copiilor, unii parintii fiind atat de munciti de rigurozitatea acestei chestiuni mai mult decat copiii lor. Apoi, in Romania, cel putin dupa datele vehiculate la nivel intern, parintii sunt educati. O multime de romani au si licenta si tot mai multi isi fac studii postuniversitare. A le nega dreptul de a fi dascali la nivel de ciclu primar si secundar inseamna a nu recunoaste scoala romaneasca unde s-au format. Si cum suntem foarte mandri de scoala noastra cred ca nu ne-ar sta bine cu o astfel de negatie in gura. In sistem homeschooling parintii sunt asistati prin manualul profesorului/parintelui care vine impreuna cu manualul pentru fiecare disciplina, prin sesiuni de instruire plenara si online.Nu trebuie sa cadem si noi in capcana egalitarismului. Nu toti parintii sunt bine educati, interesati de educatia copiilor lor acasa, sau au timpul necesar pentru aceasta. Consider, insa, ca pentru parintii care intrunesc aceste calitati, statul roman ar fi dator la fel ca si in cazul celorlalti parinti care nu pot, nu vor, sau nu au timp de educarea personala a copiilor lor, sa le acorde dreptul de a alege forma de scolarizare a copiilor lor. Ceea ce exista ca optiune pentru invatamantul universitar ca invatamant de la distanta se apropie dar nu este totuna cu sistemul homeschooling. Aici parintele este tutorele copilului sau, asa cum exista un sistemele de tutoriat din universitatile apusene, unde un profesor are cel mult trei studenti in grupa. Pastrand proportiile, copilul nu invata materia de studiu de la parinte, ci din carte. Parintele il verifica si il coordoneaza, la fel ca si in sistemul actual al scolii de stat. Este invatat in schimb, sa fie un bun autodidact, sa invete cum sa invete si sa se exprime, mai ales in scris in clasele mici, dar si oral in clasele mari. Din pacate solutia invatamantului de la distanta a fost discretata in Romania de catre cei care au abuzat-o si ceea ce ar fi putut fi folositor a sfarsit prost. Intotdeauna vor fi oameni care vor abuza de orice sistem propus in orice domeniu. Probabil ca Romania nu este pregatita pentru a prelua din punct de vedere logistic o asemenea solutie la invatamantul de stat si asa greu muncit si incercat. Cel putin ar fi de dorit sa se recunoasca legal optiunea, lasandu-i pe cei mai intreprinzatori dascali, care cred cu adevarat in ea sa incerce organizarea ei.Cu iertare pentru dimensiunile acestui mesaj, scris dintr-o suflare. Va multumesc pentru curajul de a ridica mingea homeschooling la fileu. Va sustinem in demersul dv.
24 februarie 2010, 22:51

Christina spunea...
Tocmai am aflat de declaratie. Am citit de asemenea si interviul acordat. Felicitari pentru initiativa! Personal sunt mama si profesoara. De mult astept legea care sa deschida aceasta oportunitate. Sunt dispusa sa colaborez cu Dvs pe tema homeschooling-ului. Toate cele bune,Christia Onofrei
25 februarie 2010, 01:53

Erika spunea...
Felicitari doamna deputat, va incurajam sa continuati aceasta initiativa, si asteptam cu interes pasii urmatori!
26 februarie 2010, 01:21

"Avem nevoie de o reformă profundă a învăţământului românesc şi homeschooling-ul reprezintă o oportunitate" deputat Carmen Axenie, 23.02.2010

Astăzi, în Parlamentul României

Declaraţie politică
Suprafaţă şi profunzime în reforma educaţiei româneşti
23.02.2010


Stimată doamnă preşedinte,
Stimate doamne şi stimaţi domni colegi,

Din discuţiile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu diferite persoane care lucrează în sistemul nostru de învăţământ, am aflat o seamă de nemulţumiri care mai de care mai urgente. De la problema salariilor, la cea a adaptării la nevoile pieţii observăm parcă un demaraj foarte greu şi un dialog între părţile implicate în negocieri adeseori anevoios. De ce stau lucrurile aşa, n-aş putea să vă spun. Cert este că nu vom putea debloca acest mare angrenaj educaţional folosind o fermecată cheie franceză bună la toate. Pentru fiecare set de probleme trebuie găsite soluţii generoase şi chiar vizionare.
Cu această convingere, doresc să vă reţin astăzi atenţia aducându-vă înainte două sugestii recente pe care le-am primit de la câţiva cetăţeni. Domniile lor au încercat să îmi demonstreze că reforma învăţământului nostru riscă să rămână una de suprafaţă fără aplicarea unor măsuri surprinzătoare pentru cei mai mulţi dintre noi. Vă redau în continuare problemele ridicate de aceştia şi argumentele lor.
Prima problemă se referă la evaluarea studenţilor în învăţământul universitar. Mulţi dintre studenţii de astăzi au deja în portofoliile lor una sau mai multe diplome de licenţă. Alţii deţin, pe lângă licenţă, diplome de masterat şi chiar de doctorat. Nu e greu de înţeles că un astfel de student, trecut deja prin ani buni de studiu, şi-a însuşit o serie de instrumente de cercetare pe care la noua facultate nu le poate folosi aproape de loc. Evaluarea lui se face în mod clasic, prin recitarea poezioarei la examen, dacă are şansa de a mai da examen oral, sau prin relatarea scrisă a unor informaţii învăţate precum tabla înmulţirii. În loc de a spori în cercetare şi în prestaţii publice la diferite conferinţe, studentul nostru mai dinainte şcolit suportă un regres evident. Banii cheltuiţi în anii anteriori pentru dezvoltarea aptitudinilor sale sunt irosiţi acum prin situaţia pe care v-am prezentat-o. Dacă dorim o reformă adevărată a învăţământului universitar, atunci trebuie să pornim de la a recunoaşte cele două categorii mari de studenţi (la prima şi la a doua facultate). Evaluarea lor nu se poate face în mod eficient fără o discriminare pozitivă a metodelor. Profesorul adevărat înţelege imediat nevoia acestei schimbări. Mai trebuie să avem în fiecare universitate câţiva dintre aceştia, cum nu mă îndoiesc că există.
A doua problemă este şi mai revoluţionară, dar nu imposibilă sau absurdă. Este vorba despre o parte a cetăţenilor români care doresc să-şi educe acasă copiii. În alte ţări europene (Cehia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania, Italia, Elveţia, Marea Britanie, Ungaria, Irlanda) această formă de învăţământ există deja, purtând numele de Homeschooling (şcolire acasă). Argumentele cetăţenilor sunt: a) de natură pedagogică: 1. scăderea nivelului de aprofundare a informaţiilor şi competenţelor, fapt demonstrat şi de rapoartele oficiale europene cu privire la România; 2. deţinerea unor reale posibilităţi familiale (pedagogige şi financiare) pentru educaţia copiilor; b) de natură etică: în principal, nemulţumirea părinţilor vis-à-vis de atmosfera şcolară uneori viciată în care se dezvoltă copiii lor.
Ca părinte, mai întâi, dar şi ca avocat, am cumpănit cele prezentate mai sus şi nu le-am găsit deloc neîntemeiate. Sper ca în perioada următoare să putem avea în România o reformă de profunzime a învăţământului nostru.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Carmen Axenie (PD-L)

Mulţumim lui Dumnezeu pentru ajutorul împotriva comerţului cu droguri

Ultima declaraţie susţinută în Parlament înainte de hotărârea domnului Boc de a interzice in Romania comerţul drogurilor uşoare

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează: "Nu, drogurilor! Apel de urgenţă".

Într-un oraş din apropierea colegiului meu, în plină zi, biroul unei agenţii de transport este devastat, angajatul acestuia fiind bătut bestial de nişte necunoscuţi care pretindeau câteva mii de euro. Într-un alt oraş din Moldova, cinci tineri studenţi ajung la urgenţe, iar un altul este închis la spitalul Socola pentru probleme grave de comportament. Aparent, fără legătură între ele, evenimentele au aceeaşi cauză: traficul şi consumul de droguri.
Anul trecut, am tras un semnal de alarmă în legătură cu răspândirea alarmantă a magazinelor de droguri uşoare. Astăzi avem şi explicaţia dezvoltării acestei pieţe: fly shop-urile sunt puncte stradale care au favorizat la maximum dezvoltarea reţelelor de trafic de droguri de orice natură. Practic, ele au fost şi sunt un paravan pentru cei care au dorit să-şi lărgească piaţa nestingheriţi. Aceste cuvinte sunt bazate pe date oficiale şi pe declaraţii publice ale unor înalţi oficiali europeni. Raportul anual al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) arată o creştere a consumului de droguri în ţările membre, în condiţiile unei oferte tot mai complexe. A explodat, practic, comerţul de droguri prin fly shop-uri şi pe internet. Noile produse, numite generic "Spice" şi vândute ca plante s-au dovedit, în urma unor teste recente, substanţe având în compoziţie produse de sinteză similare cannabisului, pe care utilizatorii pot să le consume fără să îşi dea seama. Aşa sunt momiţi către droguri de mare risc tinerii care acum consumă aşa-zisele droguri uşoare.

Stimaţi colegi,
"La fiecare oră moare un cetăţean european din cauza consumului de droguri". Strategiile internaţionale, europene şi naţionale de monitorizare şi luptă împotriva drogurilor arată măsuri cu impact şi eficienţă asupra traficului şi consumului de droguri.
Realitatea ultimilor ani este însă foarte îngrijorătoare. Dacă nu luăm de urgenţă măsuri cu impact şi eficienţă asupra traficului şi consumului de droguri, vom regreta amarnic. Am văzut câteva argumente pentru legalizarea drogurilor uşoare. Niciunul nu rezistă în faţa unei gândiri morale sănătoase. Să profităm, aşadar, de faptul că Tratatul european precizează explicit că în probleme de etică, fiecare ţară are libertatea de a acţiona precum doreşte.
Anul trecut aţi primit bine solicitarea mea de a interzice prin lege comercializarea drogurilor uşoare. Mă bucur în special de faptul că anumiţi colegi din Partidul Democrat Liberal au şi întocmit un proiect de lege în acest sens. Acum nu doresc decât să fac oficial solicitarea ca acest proiect să intre pe ordinea de zi cât mai curând. Trebuie să ne asumăm această decizie fundamentală pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri. Cum s-ar putea bucura cineva de impozitarea comerţului cu droguri, când acei bani sunt banii care ne îndobitocesc tinerii? Solicit, aşadar, cu sprijinul dumneavoastră, posibilitatea legală de stopare a comerţului stradal, dimpreună cu o creştere a pedepselor celor care vor continua să facă aceasta.
Ştiu că stârnim un viespar mare, că ne asumăm laolaltă riscuri personale, dar în faţa lui Dumnezeu, a conştiinţei noastre şi celor care ne-au ales riscăm şi mai mult dacă nu-i vom spune răului pe nume. Consumul de droguri în România nu este cel mai mare rău al ţării, dar este unul pe care îl tolerăm cu o uşurătate de neînţeles.
Vă mulţumesc.